România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, însă țara se confruntă în continuare cu un decalaj mare de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să își valorifice sectorul privat, potrivit unui nou raport IFC.
România a rămas și în 2020 pe ultimul loc în Uniunea Europeană după gradul de colectare a TVA, cu un deficit de încasare de 35,7% din totalul veniturilor preconizate.
Comisia Europeană a deschis, anul trecut, 40 de cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României, ceea ce reprezintă creștere de ușoară față de 2019, când au fost lansate 38 de astfel de cazuri, porivit unui raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE.
Vânzările de automobile cu propulsie alternativă (electrice, hibride, fuel cell și cu gaze naturale) trebuie să crească puternic pentru a atinge „țintele ambițioase ale UE” pentru 2025 și 2030, referitoare la emisiile de CO2. România se află la extreme pe această piață: are cea mai mare subvenție, dar cea mai proastă infrastructură, remarcată de altfel și de raportul Asociației Constructorilor de Automobile din Europa.
Comisia Europeană a lansat, anul trecut, 29 noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ce revin României în calitate de membră a Uniunii Europene, numărul total de cazuri deschise împotriva țării ajungând la 58, în creștere de la 57 de cazuri la finele anului 2016, potrivit raportului anual al Comisiei privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2017.
Deși a înregistrat progrese vizibile, România a fost statul european cu cel mai mare deficit de încasare a TVA în 2015, diferența dintre veniturile din TVA preconizate și sumele colectate efectiv fiind de 37,2%, mult peste deficitul consemnat la nivelul Uniunii Europene.
Autoritățile române au început recent să investigheze calitatea produselor din Occident, dar Guvernul fusese avertizat în urmă cu doi ani asupra faptului că România nu are legi care să asigure autenticitatea produselor alimentare și să prevină falsificarea sau fraudarea acestora. Un document prezentat acum de Profit.ro relevă că, pentru România, problema a fost catalogată ca severă, iar susceptibile la falsificare sunt produsele din carne, lactatele, pâinea, dar și multe altele, inclusiv produsele ecologice și cele tradiționale.
1. Un robot nu-i poate face rău unei ființe umane sau nu poate lăsa, neacționând, ca unei ființe umane să i se facă un rău. 2. Un robot trebuie să se supună ordinelor pe care i le dau ființele umane, cu excepția cazurilor în care aceste ordine ar contraveni primei legi. 3. Un robot trebuie să-și apere propria existență atât timp cât această protecție nu contravine primei și celei de a doua legi.
România a ajuns, conform datelor centralizate la nivel european, țara cu cea mai mare producție de miere din Uniunea Europeană, beneficiind totodată de 10% din fondurile alocate în domeniu de comunitatea europeană.